*

vreau să scriu aşa bine să-ți sară în ochi
să nu mai am probleme cu i-ul de acum încolo
să nu se mai blocheze să nu mă mai blochez
şi cum se ajunge şi cum mă dau jos de pe tastatura
din final
se scrie cumva totul se rezolvă
sau revine când te aştepți mai puțin
poate trebuie doar să las nişte spațiu


să îți sară în ochi un spațiu


să continui viața    numai    cu         spații la sfârşitul rândului
să nu se mai mute lumea
din loc                                 fix când ajungi şi tu

se sparge o venă se înfundă alta se mănâncă se confundă
şi se pierd şi nimeni nu mai vrea

nimeni nu mai vrea să găsească ce a pierdut de obicei se renunță şi
în final
se găsesc numai impostori cu capetele altora
îți iei câmpii pe umeri şi mergi încet cocoşat pe muzica asta
pe muzica aia s-a întâmplat asta
am umblat în cerc o oră pentru nimic
palpabil nimic sustenabil nimic
nu mai ajunge la mine şi aş fi vrut
să spun noi dar
m-am dat un pic în spate sau m-am dat un pic în față
nu îmi recunosc poziția de aici
totul e neclar şi oriunde m-aş uita
se vede egal
aşa suntem de obicei egali
şi când te-nvârți într-un cerc aşa divers
când universul tău e făcut doar din nişte cercuri concentrice
clipeşti în oglindă de mai multe ori decât trebuie
te uiți cum mesteci
fugi când îți scrâşnesc dinţii
şi vorbeşti numai din colaje de cuvinte
pentru că la tine nimic nu e
întreg
vreau să-ți sar în ochi să nu-mi mai sară i-ul
şi vreau să scriu aşa bine încât
să nu mai am probleme cu mine ca apoi
să am şi mai multe
am mai spus că vreau să-ți sar în ochi?
şi nu e din răutate
nimic
nu e