dormim pe aceeași canapea extensibilă am spus împrumută-mi
chipul Tău m-am săturat să mor înfruntat
cu urme pe șolduri
odată eram mâncați de viermi era un început de toamnă
știu că nu știu nimic și că trupul nostru e
provizoriu am fantezii cu tine când ne
fotografiem goi în pădure
mi-ai legat părul cu sârmă ghimpată
am stat ca un mort lângă
alt mort în genunchi tociți cu
coatele rupte
rezemați în iarbă ne-am fi iubit
fără martori fără bani ca niște păsări
neînțelese |