Cândva

Cândva, iti scriam poezii in nopțile întunecate,
Te regăseam în fiecare capitol al vieții mele întristate
Cândva, te visam în fiecare noapte, îți spuneam "te iubesc"...
Îmi răspundeai că si tu "poate", rămânând tot la visele spulberate
Cândva, iti spuneam că-mi este dor, vrând să te văd, apoi sa mor...
Dar azi, am rămas cu dor, cu toate...
dar azi aud tot "nu se poate".