într-un oraș modern mașinile merg în slow mo și
în mașalier
pe strada șira spinării masajul autobuzelor 330
320 e prea cunoscut încât
derapajele gropile alunițele sunt monotonie
sunt azi și iarăși azi peste o lună
xavier e partenerul meu de autobuz îl cunosc din
prima zi de când mi-a arătat mâinile de reptilă
și gâtul lui ruginit
suflul lui greu astmatic și dinții de aur îl fac să
pară un pirat
din mamaia sud dar eu îl cunosc cu adevărat
îl cunosc ca pe un prieten vechi din alt oraș
zicând asta xavier îmi oferă o bomboană
mentolată
felul pe care el îl rumegă constant
desenează cu degetul inelar cercuri pe geamul
aburit din stânga diagrame venn fără termeni
e un artist feroce
dar groapa mare de pe carosabil îl mușcă de
unghie și
degetul îi alunecă sub scaun
unde se pierde odată cu vremea frumoasă și
memoria |