ochii tăi ce nu sunt lumina lumii
radiază cu un răgaz adânc în mine
& tu mistuiești flăcările în timpul
somnului meu de malarie.
faptele nu vor sfârși globul: vorbele mele
se vor copleși la pieptul tău.
când ne vom despărți, promit că brațele
tale vor rămâne în continuare nemuritoare.
tu — my immortal care m-a răpit dintr-un
poem ce-a fost însămânțat într-un story
din luna mai & avea să dea roade în decembrie
nu cred că îmi vei putea vedea universul
& nu vei trăi stările de copil ce-mi
înnebuneau în poemele de dragoste
la care tu:
/thmne cât de sweet ești
/sensibil
/boy
/mă faci să plâng — cufărul emotiv va veni cu mine.
iar tu...
după ce vei călători în promisiunile tale &
ale mele — vom putea fi veșnic un roman de dragoste. |
|