Noi sau nisipul

De acum mă duc... și eu

Mă uit acum către fierbintele nisip ce prin palme îmi curgea în iulie
Și îți văd ochii cum îmi urmăresc mișcările încet
Apoi, te văd cum alergând vii respirând și strigându-mi numele incoerent
Și mă duci în brațe, iar nisipul îmi cade din palme,
În mare.. Mă întorc în prezent și iau nisipul în palme
Privind cum îl răsfiră vântul încet
Podul palmei mele ține minte nisipul care a format atunci o argilă oarecare,
După ce în mare
A pierit.
După ce noi am ars, intermitent.