panopticon

fiecare dintre noi s-a născut egal,
suntem egali în dreptul de-a trăi banal;
egali în a venera pe cine vrem,
până când seara ne-acoperă iar zeii nu ne mai răspund,

nu-i mai vedem?

aceasta ne e soarta de a fi om,
de a nu avea de fapt o soartă,
de a crește ca al primăverii pom,
iar apoi pământul să ne-mpingă spre neființei poartă.

frica de-acum e religie,
teroarea este al ei dumnezeu.
ridicați temple, copiii virtuții,
venerați chipuri cioplite

nu de voi,

ci de alții ce au socotit să vă închidă,
să vă jertfească, să vă amuțească.
miei ai trecutului ați rămas voi,

dar ah, uite, mamă!

la televizor au apărut
doi comedianți noi.