Obișnuiam să simt
Acum, nu mai simt nimic.
Flori de ghiață în inima mea au crescut
Și s-au împânzit în țesut.
Căci iubirea ta mi-a fost otravă,
Mi-ai pus sufletul în zăpadă
L-ai lăsat să înghețe și mi l-ai adus,
Spunându-mi ca mă iubești, l-ai lovit.
Te-a durut și ai început să plângi.
Spui că eu te-am rănit
Când tu m-ai lovit.
Mi-ai înghețat sufletul și te aștepți sa îmi pară rău
Spui că e vina mea că nu simt nimic,
Iubirea ta, o sabie cu două tăișuri a fost
Ai primit ce ai dăruit
Ești fericit? |
|