Două suflete sihastre se-mpletesc neîncetat
Pe o pânză infinită, nu au timp de așteptat,
Dară flama nu-i mocnită,
Vâlvătaia are-amploare.
Va fi și timpul lor cândva.
Va fi, vă spun eu că știu sigur.
Am citit în stele verzi
Și-n cana de cafea instant.
O să îi prindem în flagrant
Chiar dacă acum nu mă crezi,
Dar niciunul nu e singur.
Se știu fără sa se cunoască.
Înțeleg că sună imposibil,
Dar mi-au spus mie guguștiucii,
Acei porumbei recalcitranți,
Care joacă pe post de figuranți. |
|