pretinde că vinerea nu e una din zilele proaste

pretinde că vinerea nu e una din zilele proaste
adună găurile buzunarelor într-una și mai mare
lasă mâna să caute prin ea
genul de liniște pentru care ai ucide
convingerea căreia să-i retezi prelungirile

deși n-o faci

ieși din casă pretinde că nu vezi
feliile de întuneric plantate deasupra omuleților
îți plac geografiile astea interioare
îți aparțin se
formează după chipul și asemănarea ta
după chipul și asemănarea persoanei de lângă
chiar dacă lângă nu e nimeni

intră în primul bar lasă fereastra deschisă
insecte goale țâșnesc
ca niște tubulețe de vopsea
ridică-te de pe scaun ori de câte ori
buzunarele fac renumărarea găurilor

de fiecare dată când revii
lasă ușa să scârțâie
dezbracă pielea asta agaț-o pe balcon cu cleștișori din lemn și
așteaptă regenerarea cu același entuziasm
cu care ai omorât gâzulițe sub paharul de vin
toată noaptea