de 9 luni

nu îmi pare rău pentru click-ul acela
mi-a făcut bine
fără să știu felul în care ai deschis discuția
m-a ferit de zdrahoni

eram în al nouălea extaz
după ce trăgeam draperiile
de fiecare dată o iertam
pe mama pentru fiecare
poza cu tine

în locul unde îmi pierdeam ziua
era pustiu/plictisitor &
mai mult de atât
mi-ai definit poemul
am învățat să scriu cu litere mici pot trăi bolnav
să nu pleci mai lasă ziua
să miroasă a mucegai
a sfârșitul singurătății