Iarnă timpurie

Revederea unui străin
Al cărui nume îl uiți mereu.
Priviri ca scuturi într-o luptă cu fiori
Al cărei scop s-a pierdut odată cu sensul.
Eu, dar altcineva, ar admira un cadru atât de sublim
Un îngheț pătruns la sânge cu eleganța unei iubiri.
Revederea printr-un străin
Eu, dar altcineva, când totul pare deja familiar
Precum clipele ce nu s-au trăit și se vor trăi
Dacă foc pe foc s-ar stinge
De ce începe să ningă?