Insomnie

M-ai învățat să-mi număr respirațiile
de parcă erau oi care săreau gardul
una după alta, ușor.
Iar eu eram lupul care le alerga
si nu le lăsa să meargă in ritmul lor.
Dar cine eram eu, să le alerg așa,
Să le spun subtil ce să facă,
Să le număr ușor,
Una, două, trei.

Iar tu cine erai, să-mi spui cum să număr,
Să-mi spui ce e fericirea, când puteai să-mi arăți
Cine erai să-mi spui că nu am insomnie,
când motivul nopților nedormite erai chiar tu.