idEntitate

pe fiecare foaie mi-am scris numele.
le-am pus într-un teanc înalt, mai înalt decât mine,
dar care era al meu și îmi purta numele.
pe stradă v-ați uitat la mine cum treceam
cu teancul legat ca un tanc
în jurul gleznei care sângera.
din sângele gleznei s-au născut șerpi
care scuipau venin din când în când,
numai lunea, când erau nevoiți să meargă la școală.
se încolăceau de-a lungul piciorului meu
și v-ați uitat la ei ca și cum trebuia oricum să mor.
100% n-am murit totuși niciodată,
șerpii se împiedicau de teancul meu deseori
și pesemne că nu le plăcea numele meu
scris de atâtea ori pe atâtea scoarțe de copaci sacrificate.
foile au rămas totuși albe
deseori ningea peste ele cu vopsea lavabilă și ceară
le mai murdăreau șerpii din jurul gleznei mele
cu cerneală când scriau poezii.
mi-au picurat cerneală în sânge
mi-au dărâmat uneori teancul înalt, mai înalt decât mine
dar sunt aproape sigur că 100% n-am murit
niciodată.