Confesiuni

Am încercat să privesc totul altfel,din altă perspectivă
Și în iubire,și în dezamagire,și în ură.
Pare-mi-se că totul e la fel.
Nu știu...
Poate că nici nu trebuie să fie totul altfel
Poate că toate sunt cum trebuie să fie
Am încercat să nu mai am așteptări de la oameni,să nu mai sper
Nici de la persoana iubită,nici de la prieteni, nici de străini .
Am zis că nu mai iubesc,ca nu mă mai atașez de nici o persoană și totuși
Uite-mă aici, scriind
Și cuvintele par triste când încep să le scriu .
Am cunoscut la granița dintre iubire și răbdare o ființă atroce , una egoistă și cealaltă amară
Nesiguranța unei iubiri
Suspiciunea ca mă înșeală
Regretul că nu am oferit destul
Și uite așa apar confesiunile
Nu știu din partea cărui om vin sau care le este scopul lor
Chiar și așa continui să iubesc..
Să trec pe strada lui și să sper că iese în geam
Poate că mă amăgesc doar
La fel cum nesiguranța amăgește suspiciunea ,suspiciunea regretul și regretul nesiguranța
E un ciclu pe care nu îl pot rupe