Cunosc

În zilele de dinainte
Când toți credeau ca ma cunosc,
Ma cunoșteai și tu cumva,
Cum ma știau și ceilalți toti.
Eu recunosc, nu ma cunosc,
Eu nu ma știu, nu ma voi ști,
Iar ei ce cred ca ma cunosc
Vor saluta doar un străin.
Și vor striga "eu te cunosc"
"Te... , te cunoșteam....
Dar unde ești căci nu ești tu?"
Și sper ca vei găsi răspunsul
In ochii mei căprui și reci,
Spălați de miile de lacrimi
Ce le voi simți pe veci,
Curgând șiroaie din  izvor
Și voi rosti doar un cuvânt
Viata, asta am pățit, doar ca totusi
Nu regret, eu nu regret nimic
Si cei puțini ce-mi vor șopti:
"Eu nu te mai cunosc..."
Le voi zâmbi nostalgic,
Și voi rosti încet, empatic
Te înțeleg, pe bune...
Nici eu nu ma mai recunosc!