Doamne...

Hai sa lasă dragostea la o parte
E un drog prea intens pentru noi
Un rau de rele ne desparte,
Eu sunt un fel de dumnezeu
Tu înrăit ateu,
Hai sa nu fim noi
Sa terminam tot tu și eu
Sa pictam pe tabloul fericirii
Un negru curcubeu.
Să-mi bei veninul
Și sa nu mori, nici sa te-mbeti
Ba mai puternic sa devii
Să-ți pictez in ochii, un negru curcubeu.

Sa nu iubim, dar nici ura sa nu o cunoastem
Sa lăsăm acest clișeu de sentimente la o parte,
Despărțirea era cuvânt prea greu de rostit
Separarea unui suflet în doua,
Oare v-a mai fii reintregit?

Dar nici speranța nu mai am
Sa învățăm alte culori, nu știm,
Într-un clișeu de arta pustiu
Eu sunt tablou, tu o sculptura șoptind,
Eu sunt în iad,iar tu la marginea raiului
Dar nu ai îndrăznit sa intri
Dar nici să-ți părăsești traiul

Asa ca la margine de prăpastie
Eu cu capul înainte ma arunc,
Tu-mi zâmbești, te uiți în jos
La cadavru-mi de șoapte
Și pleci , doamne, cât ești de ateu
Chiar nu ai vrut sa crezi în Dumnezeu